În România, moștenirea este una dintre cele mai frecvente cauze de neînțelegeri între rude. De la împărțirea bunurilor și până la termenele legale, multe persoane ajung să își piardă drepturile doar pentru că nu cunosc legea.
Pentru a evita astfel de situații, este esențial să știi ce presupune moștenirea, cum se deschide succesiunea și ce termene trebuie respectate.
1. Ce este moștenirea conform legii române
Potrivit Codului civil (art. 953 și următoarele), moștenirea reprezintă transmiterea patrimoniului unei persoane decedate către moștenitorii săi legali sau testamentari.
Aceasta cuprinde toate drepturile și obligațiile patrimoniale ale defunctului: bunuri imobile, conturi bancare, terenuri, vehicule, datorii etc.
2. Cine sunt moștenitorii legali
Codul civil stabilește o ordine clară a moștenitorilor, în funcție de gradul de rudenie cu persoana decedată:
Clasa I – descendenții (copiii, nepoții, strănepoții).
Clasa a II-a – ascendenții (părinți, bunici) și colateralii privilegiați (frați, surori).
Clasa a III-a – ascendenții de grad mai îndepărtat.
Clasa a IV-a – rudele colaterale până la gradul IV (veri primari).
Soțul supraviețuitor moștenește împreună cu clasa de rude cea mai apropiată, beneficiind și de o cotă parte legală din bunurile comune (art. 972 Cod civil).
3. Moștenirea nu se face automat
Unul dintre cele mai răspândite mituri juridice este că moștenirea „se face singură”.
În realitate, moștenitorii trebuie să accepte moștenirea în termen de 1 an de la data decesului, potrivit art. 1103 Cod civil.
Dacă nu se depune o declarație de acceptare a moștenirii în acest termen, moștenitorul este considerat că a renunțat la drepturile sale.
4. Cum se face deschiderea moștenirii
Procedura se desfășoară, de regulă, la notarul public de la ultimul domiciliu al defunctului.
Pașii principali sunt:
Depunerea cererii de deschidere a succesiunii;
Prezentarea actelor de stare civilă ale moștenitorilor și defunctului;
Acte de proprietate asupra bunurilor;
Certificat de atestare fiscală și cadastru actualizat.
După verificarea tuturor documentelor, notarul eliberează certificatul de moștenitor, care confirmă calitatea și cotele-părți ale fiecărui moștenitor.
5. Ce se întâmplă dacă există neînțelegeri
Dacă moștenitorii nu cad de acord asupra împărțirii bunurilor, succesiunea nu se mai finalizează la notar, ci prin instanță, printr-o acțiune de partaj succesoral.
Instanța va stabili:
- bunurile care fac parte din masa succesorală;
- contribuțiile fiecărui moștenitor;
- cotele legale și modul de împărțire.
Aceste litigii pot fi complexe, de aceea reprezentarea de către un avocat specializat în drept succesoral este esențială.
6. Moștenirea în lipsa testamentului
Dacă defunctul nu a lăsat un testament, împărțirea bunurilor se face conform regulilor moștenirii legale (art. 963 Cod civil).
În schimb, dacă există un testament valid, dispozițiile acestuia prevalează — însă moștenitorii rezervatari (copiii, soțul, părinții) nu pot fi dezmoșteniți complet, având dreptul la o cotă minimă din avere (art. 1086 Cod civil).
7. Atenție la termene și acte
Termenul de 1 an pentru acceptarea moștenirii este esențial.
Dacă acesta este depășit, recuperarea drepturilor devine dificilă și se poate face doar prin acțiune în instanță, cu motive întemeiate (boală, lipsă de informare, etc.).
Documente utile:
- certificatul de deces;
- actele de proprietate ale defunctului;
- acte de stare civilă ale moștenitorilor;
- adeverință fiscală;
- certificat de atestare fiscală pentru imobile.
8. De ce e important să consulți un avocat
Moștenirile pot părea simple la început, dar devin adesea complicate când apar:
- mai mulți moștenitori;
- lipsă de acte;
- bunuri neintabulate;
- datorii nedeclarate.
Un avocat specializat în succesiuni te ajută să clarifici situația, să pregătești documentele corect și să eviți blocaje juridice.
Moștenirea este un drept, dar și o responsabilitate.
Fără informare corectă și acțiune la timp, poți pierde bunuri valoroase sau ajunge într-un conflict lung și costisitor.
Dacă te afli într-o situație succesorală sau urmează să o gestionezi, discută cu un avocat înainte de a face orice pas.
O consiliere juridică timpurie face diferența între claritate și ani de incertitudine.
