Moștenirea minorilor este una dintre cele mai sensibile și complexe situații juridice din dreptul succesoral. Deși un copil poate deveni moștenitor încă de la naștere, nu poate administra singur bunurile moștenite, iar legea stabilește reguli clare privind cine îi protejează interesele până la împlinirea vârstei de 18 ani.
Acest articol explică cine administrează bunurile minorului, ce obligații are, în ce situații este nevoie de acordul instanței și cum puteți proteja patrimoniul copilului într-o succesiune.
1. Minorii pot primi moștenire? Da – automat și integral
Conform Codului civil, minorii pot dobândi bunuri prin:
- moștenire legală
- moștenire testamentară
- donații
- legate
Acceptarea moștenirii pentru minor se face prin reprezentant legal, iar patrimoniul acestuia trebuie protejat prin reguli stricte.
2. Cine administrează bunurile minorului?
Părinții – reprezentanții legali principali
În majoritatea cazurilor, părinții sunt cei care administrează bunurile minorului. Ei:
- acceptă moștenirea în numele lui;
- administrează bunurile (imobile, conturi, terenuri, sume de bani);
- îl reprezintă în fața notarului sau instanței.
Administrarea se face întotdeauna în interesul minorului, nu al părintelui (art. 483–510 Cod civil).
Un singur părinte poate administra bunurile?
Da, dacă:
- celălalt părinte a decedat;
- autoritatea părintească este exercitată exclusiv de un părinte;
- există o hotărâre judecătorească în acest sens.
Ce se întâmplă dacă ambii părinți lipsesc?
Se numește tutore, iar acesta administrează bunurile sub controlul instanței (art. 173–179 Cod civil).
3. Pentru ce acte trebuie aprobarea instanței?
Părinții pot administra bunurile minorului, dar nu pot înstrăina bunurile fără acordul instanței de tutelă.
Pentru:
- vânzare imobil moștenit
- închiriere pe termen lung
- ipotecă
- partaj voluntar
- renunțare la moștenire
- acceptare cu sarcini
ai nevoie de aprobarea instanței de tutelă, deoarece copilul trebuie protejat de pierderea bunurilor sale.
4. Părintele nu poate folosi bunurile minorului „după bunul plac”
Chiar dacă locuiește în imobilul minorului sau îl administrează, părintele:
- nu poate vinde fără autorizare;
- nu poate renunța la drepturile copilului;
- nu poate folosi banii minorului în scop personal.
Dacă există suspiciuni, se poate solicita:
- schimbarea administratorului,
- numirea unui curator special,
- notificarea instanței de tutelă.
5. Ce se întâmplă cu banii minorului proveniți din moștenire?
Banii trebuie depuși într-un cont pe numele minorului, cu mențiunea „fonduri indisponibile până la majorat”, iar orice retragere necesită aprobarea autorității tutelare.
6. Ce se întâmplă la majorat?
La 18 ani, copilul devine proprietar deplin și administrator al bunurilor sale.
Părintele are obligația să îi predea:
- bunurile moștenite
- actele notariale
- sumele de bani existente
- situația clară a administrării
Nerespectarea acestor obligații poate atrage răspundere civilă patrimonială.
7. De ce este important un avocat în succesiunile cu minori?
Pentru că în aceste cazuri, legea impune proceduri suplimentare:
- protecția interesului minorului;
- aprobările instanței de tutelă;
- verificarea modului în care părintele sau tutorele administrează bunurile;
- redactarea declarațiilor de acceptare corecte;
- reprezentarea minorului în litigii.
Un avocat se asigură că drepturile copilului sunt pe primul loc și că patrimoniul său rămâne protejat până la majorat.
Moștenirea minorilor este o procedură complexă, cu reguli speciale privind administrarea bunurilor. Părinții pot administra patrimoniul copilului, dar numai în interesul acestuia și, în unele cazuri, cu aprobarea instanței de tutelă.
Dacă sunteți implicat într-o succesiune în care există minori, contactați-ne pentru a evita erori care pot afecta patrimoniul copilului pe termen lung.
